
Mănăstirea Putna
Parroquia Ortodoxa de los Santos Andrés y Nicolás Patriarcado de Serbia. C/ Virgen del Sococrro 59 Alicante Viernes: Acatisto a la Madre de Dios: 19:00 h Sábados: Acatisto: 9:00 hh Divina Liturgia: 9:30 hh; Parastás por los difuntos:18:00 Vecernia: 18:30 hh Domingos: Acatisto 8:30 hh Divina Liturgia: 9:00 hh. Al finalizar la Divina Liturgia, Escuela Dominical. Los primeros domingos de cada mes se celebra la bendición del pequeño Aghiasma. Tfno 652 464 695 e-mail: parroquia_ortodoxa@yahoo.es

Mănăstirea Putna
Batalla de Kosovo
A fines del siglo XIV, el ejército musulmán otomano se expandía conquistando territorios e infundiendo terror. Su objetivo era alcanzar Europa y convertir por la fuerza al Islam, a los pueblos cristianos. Para lograr esta meta, debían pasar por el territorio serbio. El Príncipe Lázaro, hombre devoto y temeroso de Dios, decide presentarles batalla sabiendo que contaba con una muy pequeña chance de vencer. Pero sabía que, aunque sea, debilitaría en gran manera a su adversario y así detendría su marcha hacia Europa. El 28 de junio de 1389, el Príncipe Lázaro y la gran mayoría de su ejército (al cual se unieron ejércitos de la Europa cristiana) dejaron sus vidas en defensa de "la honorable cruz y la dorada libertad," ante el ejército musulman otomano. Este sublime sacricicio por la fe cristiana, el pueblo serbio lo pagó con una terrible derrota que significó 500 años bajo el yugo musulmán otomano, pero que a la vez fue el factor de la unión espiritual del pueblo, en la esperanza en que Dios los libraría de esa esclavitud.
La tradición dice que antes de la batalla, un halcón gris (en realidad un ángel) voló desde Jerusalem hasta donde estaba el Príncipe Lázaro, y dejó caer sobre su falda un libro de parte de la Virgen Madre de Dios. Y el libro por sí mismo comenzó a predicar al Príncipe:
Astăzi , 26 iunie, este aniversată Ziua Drapelului Naţional. Cu acest prilej în unităţile Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne din toată ţara au avut loc slujbe de sfinţire a drapelului şi ceremonii militare specifice. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca data de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor. Tricolorul , roşu, galben şi albastru, are o semnificaţie deosebită pentru români, fiind un simbol al identităţii naţionale.Ziua Drapelului Naţional a fost marcată de autorităţile publice şi de instituţii statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative consacrate istoriei patriei.
Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost scoase ieri după-amiază din biserica mănăstirii care le adăposteşte şi au fost aşezate în curte, într-un baldachin special amenajat. De la ora 18:00, Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Privegherii. Astăzi, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, împreună cu alţi arhierei, a oficiat Sfânta Liturghie, după care, potrivit tradiţiei, moaştele sunt purtate în pelerinaj, prin oraş. Moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402, la 24 iunie, această zi fiind consfinţită de evlavia populară ca zi de cinstire a Sfântului. Deşi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1950, generalizarea cultului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava cu data de pomenire 2 iunie, evlavia populară a consacrat ziua de 24 iunie, zi în care moaştele sale au fost aduse de la Cetatea Albă, pentru a-l sărbători pe ocrotitorul oraşului. Sărbătoarea începe pe 23 iunie, când moaştele sunt scoase în curtea mănăstirii şi se face Priveghere. Credincioşii, grupaţi pe zone şi sate, stau de veghe pe până dimineaţă. Unii se roagă în biserică, alţii înconjoară Catedrala în genunchi, alţii cântă încet melodii religioase , iar majoritatea aşteaptă la rând să se închine la moaştele Sfântului Ioan. În ziua sărbătorii, pelerinii însoţesc racla cu sfintele moaşte pe străzile oraşului, trecând pe la fiecare biserică. Poartă în mâini lumânări, spice de grâu, flori de sânziene sau crengi de brad şi tei. Sfântul este purtat pe umeri de preoţi şi credincioşi bucovineni îmbrăcaţi în port naţional, care postesc şi priveghează din ajunul sărbătorii până la finalul acestei zile. Odată cu darurile pe care le aşază deasupra sfintelor moaşte, credincioşii aduc cu ei haine pe care le ating de capul Sfântului, pentru binecuvântare. Şi astăzi, ziua în care cinstim Aducerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, hramul Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“ constituie prilej de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi din toate părţile ţării, precum şi din Basarabia, atât în ziua hramului, cât şi în alte zile. Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, împreună cu al Cuvioasei Parascheva de la Iaşi, se numără printre cele mai reprezentative sărbători religioase şi cu o veche tradiţie ortodoxă naţională, care contribuie la unitatea noastră în Hristos.